WEST UNIVERSITY OF TIMIȘOARA’S CENTRE FOR PUBLIC POLICY

West University of Timișoara’s Centre for Public Policy studies situations from society that require public policy interventions with the purpose of channeling its scientific expertise in social sciences towards society and supporting evidence-based policymaking. The basic activity of the Centre is scientific research organised around topics relevant for those areas and situations from society considered problematic. The approach is a trans-disciplinary one, and the methods used are both qualitative and quantitative.

Main beneficiaries of the Centre’s activity:

  • West University of Timișoara (WUT) and its institutional partners - the Centre offers counselling on topics connected to educational policies.
  • Policy analysts, experts involved in the elaboration, implementation and evaluation of public policies - the Centre disseminates the results of its research through means specific to the scientific discourse (research reports, studies, publications).
  • Policy decision makers, politicians, the public - the Centre communicates some notable results of its research in an easily accessible language.

24 MAI 2017, ora 16:00
Sala 701, UVT

REȚELE DE CORUPȚIE ÎN ȚĂRILE POST-COMUNISTE: CAPTURA STATULUI ÎN UNGARIA
Silvia Fierăscu, Universitatea Central-Europeană (CEU), Budapesta, Ungaria

Deși capturarea statului și corupția la nivel înalt sunt probleme stringente atât în statele post-comuniste, cât și în alte regiuni ale lumii, cunoștiințele despre aceste fenomene sunt fragmentare și limitate. Fără o abordare teoretică adaptată și o metodologie solidă, cercetarea acestor fenomene nu reușește să contribuie la fundamentarea politicile anticorupție, văduvind și cercetarea, și practica, de o doză semnificativă de pragmatism. Rezultatele prezentate fac parte dintr-o cercetare doctorală desfășurată la Central European University, Budapesta. Prin acest demers, autoarea și-a propus să analizeze în detaliu cazul alarmant al capturării statului în Ungaria sub regimul Orban, prin raportare la contextul regional.

BIO | Silvia Fierăscu este doctorandă în Politici Comparate și Știința Rețelelor la Universitatea Central-Europeană în Budapesta. Activitățile ei de cercetare se axează predominant pe analiza statistică a rețelelor sociale și politice, cu aplicabilitate pentru management organizațional, comunicare politică și bună guvernare.


25 MAI 2017, ora 11:20
Amfiteatrul A01, UVT

ROLUL PREȘEDINTELUI ÎN POLITICA INTERNĂ
Laurențiu Ștefan, Consilier Prezidențial

Câtă libertate are Președintele României în stabilirea obiectivelor politice? În această prezentare voi analiza comparativ modul în care Preşedinţii României şi-au îndeplinit mandatul, cu un accent pe obiectivele politice pe care le urmăreşte Preşedintele Klaus Iohannis şi modul în care acestea sunt atinse. Punctul de plecare îl constituie, desigur, cadrul consituțional. Constituţia României explicitează în două articole separate atribuţiile Preşedintelui României în domeniul politicii externe şi al apărării. Mecanismele constituţionale pe care Preşedintele le are la îndemână atunci când este vorba de politica internă sunt precizate în trei articole dedicate relaţiei cu Guvernul şi două dedicate relaţiei cu Parlamentul. Pe lângă acestea, Constituţia acordă Preşedintelui funcţiile de veghere şi de mediere prevăzute în articolul 80 dedicat „Rolului Preşedintelui”.

BIO | Laurenţiu Ştefan este Consilier Prezidenţial, coordonator al Departamentului de Politică Internă al Administraţiei Prezidenţiale. Este doctor în ştiinţe politice, cadru didactic asociat al Facultăţii de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti şi cercetător la Centrul de Politici Publice al Universităţii de Vest din Timişoara. Studiază de aproape douăzeci de ani elitele politice româneşti, cu accent pe elitele parlamentare şi guvernamentale. Specialist în politica românească post-decembristă, a publicat două cărţi şi multe studii pe aceste teme.


CALL FOR PAPERS: “LONG TERM PERSPECTIVES ON HIGHER EDUCATION: STUDENT MOVEMENTS, HUMAN CAPITAL AND EXPERT CULTURE", special issue of INTERNATIONAL REVIEW OF SOCIAL RESEARCH, vol. 7, issue 3, October 2017.

Guest editors: The second half of the 20th century was a period of significant expansion of secondary and tertiary education throughout the world. The number of students grew exponentially, the institutional landscape of higher education diversified, the share of university graduates on the labor market became more significant than ever before, and their impact on the overall economic performance of various societies also increased. Before the 1990s, there was a strong relationship between the dynamics of economic development and the expansion of higher education on both sides of the Iron Curtain.

In the West and the East alike, systemic framework conditions mattered. In socialist command-systems, higher education was part of centralized planning and, in principle, it was shaped to fit the requirements of the economy, under strict state control. In Western Europe, where higher education institutions enjoyed extensive autonomy, their relations with the state were, to a greater or lesser extent, transactional. With the fall of the Iron Curtain, higher education in former socialist countries evolved towards convergence with the Western model, stimulated by the accession to the European Union and by the Bologna Process.

This special issue aims at providing an evolutionary perspective on postwar European higher education both East and West, while pointing at historical references, path-dependencies, critical junctures, and “original” institutional settings determined by the interaction of new forms with historical legacies.

The editors kindly encourage the authors to discuss the topic or other details prior to submission. The following addresses shall be used for communication regarding the special issue: irsr@sas.unibuc.ro or viorel.proteasa@e-uvt.ro.

More information here.